Centrul universului

15/11/2016
centrul_universului
Foto credit: Manuela Ponomarenco

– Hmm, asta? E banala! A dat verdictul, sec, domnisoara de la centrul foto (da, mai exista asa ceva), cand i-am inmanat o fotografie facuta de mine pe film acum niste ani, de pe care aveam nevoie de o reproducere.

Poza mea banala reprezinta o casa, casa in care am copilarit, care a fost centrul universului pentru 3 generatii in familia mea si casa aia care daca nu ar fi fost, nu s-ar fi povestit. Nu ar fi existat nu doar nenumarate amintiri, dar nici dorinta mea, transformata intre timp in obsesie, de a construi o casa. A fost centrul universului, iar cand centrul s-a dizolvat si s-a mutat, a fost nevoie de timp si de o pisica pentru a repune lucrurile pe cursul normal. A fost o casa, o curte, un cires imens, un liliac superb, o multime de trandafiri bulgaresti, un par, un visin…asta fara sa mai pun la socoteala catei, pisici, si mai ales, oamenii care au facut din locul ala centrul universului. Cred ca am ramas nitel fara replica atunci cand am fost instiintata ca centrul universului e un loc banal…dar pe urma mi-am dat seama ca sunt atatea universuri, fiecare cu cate un centru, incat nu are rost sa ma supere diplomatia domnisoarei. In fond, ar trebui de fapt sa ma bucur ca nu imi impart centrul si cu altii.

Acum, poza mea banala si-a gasit locul potrivit, zidita la temelia unei alte case, a unui alt inceput, pentru ca pur si simplu acolo e normal sa fie. Acolo era oricum, deja, la figurat, si acum este si la propriu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *