Who let the dogs out?

Am asistat acum cateva zile la o faza cel putin dubioasa, pe care nu am reusit sa o inteleg cu totul.
Stateam cu o prietena pe o banca in pseudo-parculetul din fata de la Unirii. Adica, ma rog, colectia aia de boscheti si lume pestrita, din zona. La un moment dat, prin fata noastra trece un tanar cu un caine in lesa. Tipul, ma indoiesc ca avea mai mult de 18-19-20 de ani maaaxim, genul cu dreaduri si cercei model capsa etc, cainele arata foarte ingrijit, era un ciobanesc german inca puiandru, frumos. For some reason, asta vorbea cu cainele in italiana, dar ma rog, amanuntul asta nu stiu cat e de relevant.

Si cum trecea el duios pe alee, de undeva din fundul gradinii apare un caine, tot tanar, numai coaste, fara zgarda, fara nimic, dar curatel, si incepe sa latre la asta, dar fara sa aiba tupeu sa sara pe el pe bune. Tipul se opreste, se tot uita la caine, inca il tine pe al lui, si incepe sa faca tot felul de scheme si gesturi, care mie in prima faza mi-au lasat impresia ca incearca sa il asmuta pe al lui pe alalalt, slabanogul. Cainele lui insa ramane pe loc, ala latra tot mai tare. El se tot uita, vorbeste (romaneste) cu cainele strain, se uita sa vada daca e cu cineva, nu se zareste nimeni. Il aud ca il intreaba, ma, tu cu cine esti? Cainele nu raspunde. Scena se tot prelungea si atunci ce credeti ca face tipul? Scoate din rucsacelul din spate o punga de boabe pentru caini! Ei, lovitura de teatru, la asta chiar nu ma asteptam. O pune langa un copac si pare ca se pregateste sa dea slabanogului sa manance. Fix in clipa aia, de nicaieri apare un individ in goana, pus pe scandal, ca ce face asta. Asta se jura ca voia doar sa ii dea de mancare, ca nu a vazut pe nimeni, si nici zgarda or something. Si s-au luat la discutii interminabile, timp in care noi ne-am carat de acolo. Nici nu am facut bine cativa pasi, ca au si trecut ca furtuna pe langa noi cainii fugarindu-se, ciobanescul alerga dupa slabanog, mai exact. Care slabanog a alergat direct inspre bulevard, apoi parca s-a evaporat. Nu stiu incotro s-a dus, am vazut doar primul caine cum pornise inapoi catre stapanul lui, nu si pe celalalt. Am ramas cu un gust vag amar si contrariata, nu am idee ce e fost asta.

Ma poate lamuri si pe mine cineva la ce am asistat? Oare baiatul chiar avea intentii bune, sau primul instinct a fost corect? Oare exista din astia care ar merge pana acolo incat sa momeasca un caine cu mancare doar pentru a-l putea ataca? Ca daca voia sa faca asta, cred ca mergea si fara mancare…Si plus ca nu avea un caine de lupta! Nu stiu ce sa zic. Poate suntem toti paranoici si nu mai credem in bune intentii. Eu altfel m-am mirat maxim sa vad ca mai sunt si altii cu mancare in geanta dupa ei…

#GoGrindi, dar nu prea mult

Asa ma distreaza sa vad cu cata usurinta murim de grija altuia, de nu mai pot. Altul respectiv, de data asta s-a nimerit sa fie, fatalitate, taman baiatul ala caruia ii strigam demisia sub fereastra, cu cateva luni in urma. Lumea nu pare nici macar vag inoportunata de ironia delicioasa a situatiei. Sigur, de acord, asta micu’ a virat brusc si a schimbat tabara, adevarat si asta, dar sa stiti ca nu s-a dat de 3 ori peste cap si s-a transformat in alta persoana. E tot al lor, nu va mai faceti atatea griji, nu sariti cu bronzul de statuie si nu ii duceti ceai (cu gheata de data asta) la palat.

Singurul beneficiu real e ca se strange temporar latul in jurul hamsterului si ca e fun de urmarit cum se musca intre ei. Cum ziceam la un moment dat, singura noastra sansa de a scapa vreodata de ciuma rosie e fix ce se intampla acum: sa ii lasam sa se manance intre ei, pana se decimeaza de tot, close to extinctie. Altfel nu ai cum cu astia, pur si simplu nu e realizabil. Poporul roman ii va vota intru eternitate indiferent ce ar face, asta s-a demonstrat deja stiintific. Efectiv, nu exista nimic ce ar putea astia sa faca pentru a nu mai fi votati. Nu exista, si gata! Asa ca, paradoxal sau nu, tot la ei sta speranta. Pesede pesedistus lupus, sau asa ceva.

Si ma mai distreaza ceva, ca tot a reaparut si pontacul pe firmament, din sertarul unde statea. Nu am cum zilele astea sa nu imi amintesc cu drag (si pofta) cum astepta pontacul alegerile prezidentiale cu popcorn. Ei, uite, pontica draga, si eu acuma tot cu popcorn ma uit la voi, sa stii! Pofta buna tuturor!

Tara perfectilor nemultumiti

O viata intreaga de munca si o tara intreaga de laba cetateni de seama, gata oricand sa se pise pe munca ta, in numele interesului comun. Cam asa as putea rezuma lehamitea internauta de dupa Roland Garros 2017. Interesul comun este reprezentat de acei exponenti ai omniscientei nationale.
Sunt ei, bravii descendenti directi ai lui Burebista, care intrunesc simultan urmatoarele conditii:
– stiu intotdeauna cum se fac lucrurile. Toate lucrurile, de la fotbal la reparatii auto, de la administratie publica la politica externa;
– stiu intotdeauna cum si pe ce trebuie cheltuiti banii. Aia publici, dar si ai tai. Dada, ai tai. Indiferent pe ce iti dai banii, munciti de tine, nu furati de la stat, un idiot se va gasi oricand sa iti spuna doct ca nu e bine. Banii sunt inventati ca sa fie cheltuiti cum stie el. Are prioritatile bine stabililte, nu e loc de negociat si nici de discutat. Tu nu stii ce e important in viata, statul nici atat.
– cum trebuie educati plozii, cainii, hamsterii. Si oportunitatea de a-i avea pe oricare dintre ei intra in sfera lor de competenta.

Ei, astia, indivizii astia, care ocupa ingrozitor de mult spatiu locativ pe planeta, vin si nu isi dau cu parerea, asta e dub demnitatea lor. Ei nu au pareri, au verdicte, invective si spumite la gura. Doar asa stiu sa isi reverse desteptaciunea. Categoric, la fel ca mostenirea latina a dacilor. Natural, la fel ca grija. Grija altuia, adevaratul sport national romanesc.

Va dati seama cam cata minte iti trebuie si cam cata meschinarie ca sa te cobori in hazna si sa iesi de acolo aratand cu degetul inspre unul dintre (atat de) putinii oameni care fac lucruri remarcabile? Pentru ca trebuie sa fii foarte mic si trist ca sa te faci ca nu pricepi ce e remarcabil la finalele astea, la fucking numarul 2 mondial, mondial, bai! Astia sunt aia care au impresia ca au pierdut ei personal ceva…adica sansa de a se lauda, ca doar au antrenat-o ei in pauza unui meci al nationalei de fotbal. Dar asa, doar pentru locul 2, cu ce sa te mai si lauzi?
Astia probabil sunt aceiasi oameni carora nu li pare de toata jena si rusinea planetara cu unul ca Becali isi permite neobrazarea sa il tarasca pe HAGI la TAS, sa faca de ras si ce a mai ramas din amintirile despre fotbal, ca prezent nu mai exista…

Ei sunt cetatenii tarii perfectilor nemultumiti. Sunt peste tot si ne consuma aerul…dupa ce ca e putin…

Social media pentru toti

Ma gandesc sa fac o clasificare, cu indicii si sfaturi pretioase, pentru incepatori. Iata deci, pe scurt, despre ce e vorba – daca mi-ar cere cineva, un pustnic de exemplu, sa explic ce e, la ce foloseste si cu se mananca fiecare, i-as zice cam asa:

Facebook
Toata planeta e acolo, in afara de cativa papuasi si niste oameni cu scaun la cap care au treaba, in general. Noroc ca sunt foarte putini oameni care au treaba cu adevarat. Mai sunt si cei care ameninta ca ies de acolo, dar nu ies, si aia cativa care iau doar pauze on/off, dupa cum bate vantul schimbarii. Asta asa, ca sa intelegem contextul. Concret, dincolo de aspectele practice, de colportare a informatiilor si spionat fosti/foste, fb este cea mai mare colectie planetara de omniscienta, stiri false, pseudostiinta, apocalipse, diete, conspiratii si vraji. Also, cea mai mare colectie din sistemul nostru solar de poze cu pisici.
Vrei sa iti faci un cont pe fb de abia de acum incolo? Fa-l oricum si nu iti face griji, nu pleaca nicaieri, nu te descuraja ca toti iti zic ca nu e cazul, ca nu pierzi nimic. Toti aia au un tab de fb deschis chiar acum. Si sunt always-on pe telefon, eu nu ma deconectez niciodata, motiv pentru care am uitat de mult parola de la cont. Sa ma fereasca dumnezeu bunul de delogare, sunt in pericol iminent de productivitate la munca.

Instagram
Lansat ca raiul hipsterilor pe o planeta lipsita de talent la pozat, Instagram a facut rapid cariera, si inca sta in picioare, chiar daca mai incolo nitel cam toata lumea a bagat filtre din alea artsy, inclusiv batranul fb. Acum ca s-au prins ca arta cere sacrificii in hrana, au bagat si reclame si sunt deosebit de enervante. Asa ca inca nu a murit, dar simt eu asa, o musca pe aura, parca nu mai vezi atata entuziasm hipsteresc ca pe vremuri.

Snapchat
Continut care se autodistruge dupa x timp, bucuria celor care vor sa isi tina prietenii aproape si dusmanii nitel mai aproape, fiindca in felul asta vor trebui sa ii urmareasca cu mai multa atentie si dedicare. Nu merge asa, ca pe fb, te mai uiti tu din cand in cand. Nu, trebe sa te uiti tot timpul, daca vrei sa prinzi ceva util. Are si avantajul ca daca vrei intr-adevar sa fii mai private, poti lasa pe oricine sa te urmareasca pe fb si nu lasi sa scape nimic compromitator acolo, iar dincoace dai id-ul doar celor in care chiar ai incredere.
Daca ai maxim 15 ani (sau maxim 30, dupa caz), te poti juca si cu filtrele cu animalute, floricele, inimioare si alte prostii, ajuta la individualizare. Un selfie cu coronita e vis!

LinkedIn
Sarim asa, de la una la alta, dar na. Ordinea e aleatorie, sa stiti. Asa, asta este reteaua pentru profesionisti. Nu conteaza prea mult daca esti sudor sau corporatist, un profil merge bagat. Meseria e bratara de aur, deci defilam cu ea. Foloseste la ceva numit networking, care poate insemna orice, de la cautat locuri de munca, la agatat. Daca nu iti cauti un nou job si crezi ca nu te ajuta, te inseli. Toata lumea are cont acuma, de la vladica la opinca, literally. Nu ezita, largeste-ti cercul, numai asa vei putea afla pe unde o mai ard fostii colegi, ceea ce poate fi savuros, util, comic, tragic, ce mai, de toate pentru toti. In rare cazuri, poti descoperi insa oportunitati reale de cariera, care sa se si concretizeze. Oamenii tind sa vorbeasca serios pe aici. Dar ai grija, ca sunt reclame si aici.

Twitter
Asta e ala de 140 de caractere. Daca excludem o lista de alte motive, putem spune ca nu a prins in Romania din cauza ca aici toata lumea e copywriter, dar nu in 140 de caractere, ce naiba! Deci, nu.

G+
Il vedeti, iconita aliniata frumos langa toate celelalte iconite care conteaza, dar el saracu’ nu foloseste la nimic. Daca lucrezi in ceva publicitate-related, ai facut cont ca sa vezi cum e. Daca esti brand, ai cont ca si restul au. Nu faci nimic cu el, nici nu o sa faci pe viitor. Nevermind, lasa-l acolo, ca nu cere de mancare.

Youtube
Muult mai mult decat o simpla colectie de filmulete cu pisici si cantautoare talentoase care se „lanseaza”, Youtube e in primul rand un motor de cautare, ba chiar fruntas! De ce? Mai ales din comoditate, e usor sa cauti direct, nu doar vizual, ci si pe cat se poate video, o informatie. Ca sa fii sigur ca pricepi. Sigur ca nu asta e esential, e doar o explicatie rautacioasa. Pe Youtube nu trebuie sa „fii”, decat daca esti convins ca poti scoate vizionari, cersite, furate sau nu, si apoi scoate bani din ele. Aparent, e la mintea cocosului, daca ne uitam la noua generatie de vloggeri. Concret, s-ar putea sa constati ca esti singurul caruia nu i-a iesit, daca te apuci. Aici mai pot interveni disponibilitatea de a investi bani in echipament profi sau macar un simt al ridicolului sub-unitar.
Altfel, poti foarte bine sa nu faci altceva decat sa te uiti pe acolo, fara sa ai cont sau alte batai de cap. De cont ai nevoie musai doar daca vrei sa vezi continut pentru oameni „mai mari”.

Am obosit de cand scriu si mai sunt gramezi. Nu am intrat in alea si mai hipsteresti, si mai pentru plozi, si mai nisate. Ajunge pentru azi, dar va urma. Sau nu.