Invatam, da’ greu…

Greu, foarte greu, romanii incep sa invete sa se faca auziti. Exercitiul civic a lipsit atatia ani, si cand a mai aparut, a fost atat de firav incat a trecut de cele mai multe ori neobservat. Tocmai de asta a fost mereu atat de usor sa fie trecuta cu vederea vointa poporului. Fiindca nu o auzea nimeni, iar pe Facebook, nu stiu cum sa spun, dar nu se pune. Poate ca tot de asta ne-a fost si noua usor sa „trecem peste”, ca la urma urmei, ce poti sa faci? Daca nu iti place, taci si inghiti. Cine esti tu, mic gandacel neajutorat? Doar ca gandaceii, cand sunt suficient de multi, baga faraonul in boala, insa pare ca parabola asta nu s-a lipit nicicum pe aici, pe plaiurile unde Miorita ne invata de mici ca daca te omoara, macar sa ai mormant misto, cu vedere.

De ceva timp, 2 ani sa zic, incoace, romanii invata. Proteste mai masive si mai de efect au fost pentru Rosia Montana si pentru Colectiv. Acum, cu OUG.
Pe principiul, mai bine mai tarziu, decat niciodata, romanii invata…ce invata? Uite ce vad eu:

– Invata ca au dreptul la opinie, in primul rand. Si ca opinia se aude in strada, nu la automatul de apa/cafea, nu pe facebook, nu printre dinti, la bere;
– Invata ca trebuie sa fie multi, ca sa conteze. Ca nu merge la nesfarsit ideea ca lasa, cand or iesi mai multi, ies si eu. Ca niciodata nu or sa fie multi, daca majoritatea asteapta sa formeze „altii” majoritatea;
– Ca trebuie sa recunoasca si sa se delimiteze fara echivoc de agitatori, ca protest inseamna idee, concept, principiu, nu scandal, nu molotoave, nu petarde, busculade si vandalism;
– Ca jandarmii isi fac doar datoria, inclusiv pentru siguranta lor, a protestatarilor. Si daca vor fi provocati, vor raspunde in forta pentru ca asa e normal sa fie;
– Ca respectul se refera la noi insine, la cei de langa noi, la jandarmi, dar si la cei care nu protesteaza, din diverse motive;
– Ca protestul care conteaza cu adevarat e ala pentru o IDEE, pentru un PRINCIPIU, nu pentru cativa lei in plus sau in minus, nu pentru (sau contra) un individ sau altul.
– Ca responsabilitatea de a ne face auziti si vazuti nu apartine doar tinerilor (si m-a impresionat profund cati oameni in varsta am vazut acum), si nici doar celor care „au timp”. TIMP NU ARE NIMENI, doar licheaua aia mica pesedista are tupeul sa afirme asa ceva, ea care probabil nu a muncit o zi din viata si habar nu are ce inseamna sa muncesti de dimineata pana seara pentru a plati taxe la stat si a ramane cu ceva si pentru tine, ca apoi sa iesi seara/noaptea in strada. Si dimineata sa o iei de la capat.

Da, romanii invata. Greu, dar invata…am incredere. Vorba aia, indraznesc sa cred.